
Sa fotografiezi nunta unor fotografi de nunta nu e sarcina usoara! Te gandesti ca iti vor urmari fiecare miscare "tehnica", se vor intreba "oare acum cu ce diafragma imi face portretul?" sau "de ce nu pune si flash acum?" si scenariile se pot perinda la nesfarsit printre circumvolutiuni. Iar la final, cand isi vor vedea fotografiile, oare nu vor zice "ei, cadrul asta eu l-as fi facut cu totul altfel", "cum nu s-a gandit sa foloseasca alta lentila aici" etc. Ok, daca-o tii tot asa, innebunesti! Ideea e sa te relaxezi si sa-ti spui ca oamenii aceia te-au ales fiindca le place cum lucrezi, iti stiu portofoliul si prin urmare, stiu la ce sa se astepte. Sau cel putin asa e sanatos sa-ti spui :|
Habar n-am cate diafragme si distante focale le-or fi trecut lor prin cap, insa Monica si Dan au fost cei mai relaxati miri, cu siguranta! Oarecum, ca toti fotografii de nunta, au oaresce antrenament, vorba ceea! Cel putin stiu exact cum decurg lucrurile, ce poate interveni si au asteptari foarte realiste. Poate ar trebui sa repet, pentru ca sa se auda mai bine in tribune: au asteptari realiste! Asa ca nu crapa tavanul daca nu sunt suficiente scaune la petrecere, tortul intarzaie o jumatate de ora etc. Toate se rezolva, iar mirii nici macar nu trebuie sa-si bata capul cu asemenea probleme. Am deviat: pe foarte scurt, totul a fost s-u-p-e-r-o-k! Acum, repet, nu stiu de diafragme si focale si de ce-or zice cand or vedea fotografiile, dar de petrecut timpul, l-am petrecut cu foarte mare placere cu ei si cu echipa prietenilor de la Evodesign, care s-au ocupat de partea video, umbland cu totii in gasca de dimineata pana... dimineata urmatoare...
Sa vedem ce-am stiut ispravi:





Mirii au propus toate locatiile pentru sedinta foto, noi stiind doar drumul catre Vama Bors prin Oradea, ceea ce nu ajuta prea mult... Oricum, au fost extrem de bine organizati, si probabil stiind cat sufera de lipsa de timp pentru sedintele foto cu clientii lor, au fost extrem de generosi cu timpul alocat sedintei cu noi - asta nu inseamna ca nu am alergat dintr-un loc in altul; cred ca niciodata nu este destul timp pentru a face tot ce-ti trece prin cap la o sedinta foto! Ma rog, depinde de cap...









Doua vorbe despre buchetul facut de catre sora miresei (care s-a ocupat, de altfel si de aranjamentele florale de la sala): printre nu stiu cate floricele din el, continea si... mure! Iar unele erau coapte. Coapte bine. Sub pretextul ca ar fi un pericol pentru rochie, am incercat sa "extragem" bobitele coapte, dar... n-a functionat... De parca ar fi putut face gem cu ele...


Un episod interesant s-a petrecut la starea civila, unde un... nene cu un aparat in mana, iritat ca il tot rugam sa nu se mai bage intre noi si miri, a zis ceva de genul "da' ce, nu poti folosi zoom?", cu un aer de Yervant al Oradei si atunci am simtit nevoia sa fi avut ceva mai mult de un obiectiv 50mm pe camera, nu de alta dar l-ar fi durut mai tare... Hmmm... de mult nu mi-a mai zis nimeni cand si cum sa folosesc un zoom...


De bucurie ca au zis "Da!" amandoi, mirii au inceput sa topaie de bucurie, alaturi de prietenii lor, dupa care au cazut lati. Dupa care am mai tras vreo doua portrete si am cedat insistentelor de a merge la mancat, baut, dansat. Ei, adica - noi nu eram acolo sa dansam.





Ceremonia religioasa a avut loc chiar la Restaurantul Cervantes, unde s-a petrecut apoi, pana in zori. Si-ar mai fi petrecut si in zilele noastre, daca i-ar fi tinut puterile! Si buzunarul!










Scenariul e destul de clasic: mirele e rapit de catre sora miresei si alte cateva prietene si dus la discoteca pentru a fi supus ispitei, luand, aici, forma unei alte mirese, aflata si ea in pragul pacatului. Ma jur ca fotografia de mai jos nu e reprezentativa pentru atitudinea lui Dan fata de problema, ci reproduce, mai degraba, un moment de evaluare, urmat de penitenta si refuz. Evaluare, care-ntre noi fie vorba... ma rog... inteleg refuzul...






Cel mai tare moment al serii a fost dansul dintre o maimuta si un caine care au navalit in sala, spre incantarea multimii, doar pentru a se dovedi ca, din nou, Dan si Monica, nu si-au mai incaput in pielea proprie si au luat una de imprumut! Oricum, le sta bine - ar mai putea incerca asta din cand in cand, mai ales ca asteapta o fetita! :)



Acestea fiind spuse, le multumim inca odata mirilor pentru ospitalitate si pentru ca au vrut sa fim noi acolo sa le documentam nebuniile, si asteptam cu nerabdare discutiile despre diafragme si focale! :)
Despre munca celor doi ca fotografi de nunta, puteti afla mai multe pe www.shadowart.ro. In prima fotografie de pe site-ul lor, eu as fi ales o alta distan... glumeam :(
"Like" our Page on Facebook | Add us as a Friend on Facebook | Follow us on Twitter
|