Portret de bebe: Rares

Rares a cazut din pat pentru prima data in viata lui in ziua in care am facut sedinta foto. Nu, nu din cauza mea, ci din cauza lui Cristi, tatal lui, care n-are sanse sa uite prea curand! :)) Oricum, piticul a trecut repede peste moment, asa ca ne-am apucat de uitat unul la celalalt - eu prin obiectiv, el pur si simplu. Urma sa faca in cateva zile un anisor, asa ca mamica lui i-a facut o briosa delicioasa, ornata cu emenemuri, iar in varf o lumanarica de-aceea cum mi-ar fi placut sa am si eu in copilarie - o sufli, se stinge si ea se incapataneaza sa se tot reaprinda pana lasa bietii copilasi fara suflu. Mda, lumanarica aceea a fost mare prilej de frustrare - Rares insista sa prinda in mana flacara, ceea ce, din fericire, n-a reusit! Pe langa faptul ca briosa era doar de decor, el neavand inca voie sa manance asa ceva. Dar inainte sa folosesc aceasta scuza ca sa infulec briosa, Rares a hotarat ca a crescut suficient incat sa ia hotarari pentru sine, asa incat s-a apucat de ros la ea. Cine a mai avut suflet sa-l opreasca?...

Ei, cu copiii de un an, n-ai prea multe de facut: nu poti sa-i pui sa stea cum vrei tu, nu te asculta, asa incat cel mai bun scenariu e fara scenariu! Ii lasi sa umble in voia lor, sa faca ce cred ei de cuviinta si eventual le mai arunci cate o momeala care speri sa-i intereseze - cateodata se intampla, cateodata te ignora cu desavarsire! Dar ma rog, cam asta-i treaba lor, in fond - altceva mai bun, nu au, inca, oricum de facut. Asa ca, pentru restul sedintei foto, am cam facut acelasi lucru: l-am urmarit pe Rares in explorarile lui.